„A ști și a nu face înseamnă că încă nu știi.”
Wang Yangming, filozof chinez
Transformare
E duminică seara, 21:40.
Îți faci planul pentru săptămâna care vine.
Și copiezi, pentru a șaptea duminică la rând, aceleași trei rânduri în agendă:
„Să mă apuc de sală.”
„Să-mi fac un buget pentru familie.”
„Să sun la contabil pentru actele de la bancă.”
Dacă te întreabă cineva de ce nu le-ai făcut, ai răspunsul pregătit: n-ai avut timp.
Pentru sală, poate e adevărat.
Trei ore pe săptămână chiar cer un loc dedicat în program.
Doar că telefonul dat contabilului durează trei minute.
Și îl amâni de șapte săptămâni.
Păi în șapte săptămâni ai avut, sigur, trei minute libere.
Telefonul respectiv nu stă pe listă din lipsă de timp.
Stă acolo fiindcă nu vrei să auzi ce lipsește din acte și cât o să te coste aceste lipsuri.
„N-am timp” sună mai bine decât „mi-e frică”, așa că spui prima variantă.
În chestionarele pe care le completează oamenii când intră în HERO, cineva a scris varianta a doua: „Mi-e frică de greșeli, ceea ce mă și face să procrastinez până nu mai am încotro.”
Lucrurile pe care le știi și nu le faci stau pe listă din trei motive diferite:
– Unele stau fiindcă nu știi, de fapt, care e primul pas.
– Altele stau fiindcă n-au nici o oră fixă în săptămâna ta, așa că pierd în fața oricărui lucru care are o oră fixă.
– Altele stau fiindcă, undeva dedesubt, e o frică: că o să afli ceva ce ai prefera să nu afli, sau că o să se vadă că firma se descurcă și fără tine.
Doar că, de multe ori, lucrurile de care ți-e frică le pui la cele pentru care n-ai timp.
Și atunci le dai timp, când ele îți cereau curaj.
Așa că întrebarea nu e cum îți faci mai mult timp.
Întrebarea e în ce sertar stă, de fapt, fiecare lucru pe care îl amâni.
Implementare
Ai nevoie de o foaie A4, un pix și douăzeci de minute, duminică seara, înainte să-ți faci planul săptămânii.
Pasul 1: Scrie pe foaie tot ce amâni
Scrie în partea stângă a foii tot ce muți mereu de pe o săptămână pe alta: acasă, la birou, în corp, în relații.
Pe fiecare rând scrii un singur lucru. „Să sun la contabil”, nu „să-mi pun hârtiile în ordine”.
Apoi citește foaia rând cu rând.
Actele, taxele și banii rămân pe foaie, chiar dacă nu-ți plac. Tai doar lucrurile puse acolo fiindcă ți-au fost cerute de alții, sau fiindcă așa fac cei din jurul tău.
–
Pasul 2: Sortează-ți lucrurile în cele trei sertare
În dreapta foii trage trei coloane: CUM · CÂND · CURAJ.
Fiecare coloană e un sertar.
Lângă fiecare rând pui un X într-o singură coloană:
- CUM: nu știi care e primul pas. „Să-mi fac un buget pentru familie” și nu știi de unde să pornești.
- CÂND: știi exact ce ai de făcut, iar lucrul respectiv cere o bucată reală de timp, pe care n-ai pus-o nicăieri în calendar. „Să mă apuc de sală”: trei ore pe săptămână – luni-miercuri-vineri de la 07:00-08:00.
- CURAJ: știi ce ai de făcut, ai și timp, și totuși te oprește ceva ce n-ai spus nimănui. „Să predau facturile cuiva din echipă”, iar în minte: „Și dacă greșește?”
Apoi treci încă o dată prin coloana CÂND, cu o singură întrebare, testul celor 15 minute:
Durează lucrul respectiv sub 15 minute?
Dacă da, și tot stă pe foaie, nu timpul îți lipsește. Muți X-ul în CURAJ.
Telefonul la contabil pleacă de aici direct în CURAJ.
–
Pasul 3: Dă-i fiecărui sertar ce îi lipsește
Fiecare sertar cere altceva:
- CUM cere o oră de studiu.
Nu ai nevoie de un curs întreg. Ai nevoie de o oră în care afli primul pas: întrebi pe cineva care a făcut deja lucrul respectiv sau cauți un exemplu. Pentru buget, stai o oră cu extrasul de cont din luna trecută și împarți cheltuielile în trei categorii.
- CÂND cere un loc în calendar.
Duminică seara, toate rândurile rămase în CÂND primesc o zi și o oră: „Luni, miercuri și vineri, la 7:00, sala.” Orele respective le pui în calendar ca pe întâlnirile cu un client, nu pe o listă pe care o recitești.
- CURAJ cere prima propoziție, scrisă dinainte.
Pentru rândul ales săptămâna aceasta din CURAJ, scrii lângă el exact ce spui în primele zece secunde ale conversației, plus ora la care o începi, în următoarele 24 de ore.
Pentru contabil: „Vreau să aflu exact ce lipsește din acte, chiar dacă nu-mi place răspunsul.”
Pentru facturi: „Vreau să-ți predau facturile. Pe primele trei le facem împreună.”
Cu prima propoziție scrisă, nu mai cauți cuvintele în secunda în care contabilul răspunde la telefon.
Din CUM și din CURAJ alegi câte un rând pe săptămână.
Sustenabilitate
Foaia rămâne în agenda ta.
Duminică seara, la planul săptămânii, te uiți pe ea cinci minute: tai ce ai făcut, dai oră rândurilor noi din CÂND și alegi câte un rând din CUM și din CURAJ.
Un rând pe care l-ai mutat de trei ori de pe o zi pe alta nu e în CÂND. Îl muți în CURAJ.
Întrebări de calibrare săptămânală:
- Ce rând din coloana CÂND am mutat de pe o zi pe alta, și ce mă oprea de fapt?
- Ce conversație am amânat, fiindcă îmi era mai comod să spun „n-am timp”?
- Ce am aflat după conversația din sertarul CURAJ, și cât a durat de fapt?
Un telefon de trei minute, amânat de șapte săptămâni, nu îți arată că n-ai timp. Îți arată de ce anume ți-e frică.
Sunt curios, ce rând ai mutat tu din CÂND în CURAJ?
Cum te-ai simțit?
Ce ai deblocat în tine când ți-ai spus adevărul?
Rise & Shine!
Be a 5AM Hero!
Dan-Designer-de-Sisteme